“Doamna Noastră a fost întotdeauna lumina vieţii mele” – Fragment din testamentul lui Plinio Corrêa de Oliveira

blank

În numele Preasfintei şi Neîmpărţite Treimi, a Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt şi al Sfintei Fecioare Maria, Mama şi Doamna mea. Amin

Eu, Plinio Corrêa de Oliveira, fiul legitim al Dr. Joao Paulo Corrêa de Oliveira şi al Donei Lucilia Ribeiro Corrêa de Oliveira, amândoi decedaţi, brazilian, nativ al capitalei  statului São Paulo, unde am fost născut în data de 13 decembrie 1908, necăsătorit, avocat  şi profesor universitar, rezident în acest oraş, în deplinătatea facultăţilor mentale, am decis să fac acest testament în mod liber şi voluntar, în vederea dispunerii posesiilor mele după moarte şi înregistrarea altor hotărâri, după cum urmează:

Declar că am trăit şi sperat cu dorinţa de a muri în Biserica romano-catolică şi credinţa apostolică, pe care am ţinut-o cu toată puterea sufletului meu. Nu pot găsi suficiente cuvinte spre a-i mulţumi Doamnei Noastre pentru privilegiul de a fi trăit din primele mele zile şi până la ultimele, aşa cum am sperat, în sfânta Biserică. Am fost mereu devotat ei, îi sunt devotat şi în prezent şi sper să îi fiu devotat cu toată dragostea până la ultima mea suflare. Toate persoanele, instituţiile şi doctrinele pe care le-am iubit de-a lungul vieţii şi pe care încă le iubesc, le-am iubit şi le iubesc pentru că au fost şi sunt în acord cu sfânta Biserică, în măsura în care au fost şi sunt în acord cu Sfânta Biserică.

De asemenea, nu m-am opus instituţiilor, persoanelor sau doctrinelor decât numai dacă s-au opus sfintei Biserici catolice.

În mod asemănător, Îi mulţumesc Doamnei Noastre – fără a fi capabil să găsesc cuvintele potrivite – pentru harul de a fi citit şi răspândit Tratatul adevăratei devoţiuni către Sfânta Fecioară Maria a Sfântului Ludovic Maria Grignion de Montfort şi de a fi consacrat ei spre slava ei veşnică. Doamna Noastră a fost întotdeauna lumina vieţii mele şi, prin mila Ei, sper să rămână în continuare lumina şi ajutorul meu până în ultimele moment ale existenţei mele.

Îi mulţumesc din nou Doamnei noastre – cu câtă emoţie! – de a fi fost născut din mama mea Dona Lucilia. Am respectat-o şi iubit-o cu toată din toată inima şi, după moartea ei, nu a trecut o zi fără să-mi amintesc de ea cu un dor nespus. I-am cerut sufletului ei să mă asiste până în ultimul moment cu inefabila ei bunătate. Sper s-o reîntâlnesc în rai în mijlocul mulţimilor sufletelor luminoase care au iubit-o, în mod special, pe Sfânta Fecioară Maria.

Sunt pe deplin conştient că mi-am îndeplinit datoria prin fondarea şi conducerea gloriosului şi dragii mele organizaţii Tradição, Família e Propriedade (TFP). În duh, sărut normele TFP-ului ce sunt agăţate în camera Împărăţiei Mariei. Legătura spirituală care mă uneşte cu fiecare membru al TFP-ului Brazilian, sau cu fiecare membru al organizaţiilor TFP din alte ţări, este imposibil de menţionat pomenindu-i pe fiecare în particular pentru a-i exprima afecţiunea mea. Îi cer Sfintei Fecioare Maria să îi binecuvânteze pe fiecare dintre ei în parte. După moarte, sper să fiu alături de Ea, să mă rog pentru ei toţi, astfel încât să îi pot ajuta mai mult decât în această viaţă pământească.

Îi iert din tot sufletul pe cei care mi-au dat motiv să fiu nemulţumit.

În cazul morţii mele nu am nici o indicaţie; Doamna Noastră va avea grijă mai bine decât mine. În orice caz, din adâncul sufletului meu, în genunchi, vă rog stăruitor să-i fiţi devotaţi în totalitate Doamnei Noastre , în toate zilele vieţilor voastre.

São Paulo, 10 ianuarie 1978

Plinio Corrêa de Oliveira

Contato